NGA MANGAI REIMANA O TE HUI.
I Tahua o lawanga : A: BILRMMUTP LI Mi wi ko Tauraga Te Kahotea: I I a Tauraga E. Karaka"... TU TA Ua, Te Pake Wi Keepa"... Ki IA TU e Pūke R. Te VMaarehuia' ... T, Ti Te Matai H. Te Pokiha" oka Ka e, wi Maketū H. Wetini" ... M, ku I Matata K. Ihakara: KI Ia Kia Viakatane P. Rapiaho' E TE AHI Ruatoki To HaTPaeratae uu, A a Ruatoki Te I, Rawiri? uu, TI RU, Te Viaiti Te Vleoro Poni ... ki TI Ohinemutu Te K. Te Amohau': kaa i Ohinemutu Te U. Haerehuka" ka, .e Mlakarewarewa, A, Emoka"i. kau TE KI Te Oae TS W, Tamati : w- MAI ia Mourea Hī. Keepa... .A HI OA Taheke Tahiua o Waiapu: Waikura Tautuhi ... ie NGA Te Kaha TU, TAREUHI ... Mā ko 24 Te Kaha Himiona Te Kani ... Me he Te Kaha RERE Pa o TR KI I Kawakawa Mārai Te Oahue : i i Mi Kawakawa esene Wenerel. ... Ii KAA Waiapu Maratene Oata. us. ... ki Waiapu Hakaraia Mauheni: (i Ma Waiapu Hoani Huriwai .., M, Mi Waiapu Hatara Te Awarau Ra ea Hikurapi Renata Tamepo ... U, TU Hikurapi Wi Kerehi ... .. eki Li Hikurapi U, Wlarnapiritia" . ... HE a. Hikurapi Peta Potini... Ma TI Tokomaru. WRRpe Whmata au. TI Ti Tokomaru 'TTamihana Te Ao ... KI Ra VWiagara i haera"... kea TRUE Tee VHagara MAI TORU 2. atu aa Turapga
Anaru Matete TI, Ui Vi 'Turapa Tihi Opere Viāpga ... . Me Nukutaurua Keepa Tuaneu ... Ee. Ma Nukutaurua T. Mihaere" TE sa TU Nukutaurua 1. Te Tomo" mi E ako W Nukutaurua T. Tawera" Ma PU i Nukutaurua R. Tamihana" a TU na Wairoa A, Fopahi 2 AT Ti Wairoa E. Tē Flāui- I TE KII Wairoa Ropo? RA kai Tā I Wairoa : Tahua o Hayetaunga. I A. Aporo" E ka, Taa Te Moteo Fī. PUROTU? 2 KA kaa A Moteo K. Anaru" HI ka, ua ai Moteo T) MOTU" aa, a, I Koa Moteo TE; Te Fioate. se ARE Ta Ti Moteo
kKihai ena i tae ki te Hui.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/MMPW19110320.2.3
Bibliographic details
Mahi a te Hui Topu o te Hahi Maori o te Pihopatanga o Waiapu, 20 March 1911, Page 3
Word Count
338NGA MANGAI REIMANA O TE HUI. Mahi a te Hui Topu o te Hahi Maori o te Pihopatanga o Waiapu, 20 March 1911, Page 3
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.