HE KUPU ATU ENEI KI NGA HOA TUHI MAI.
He whakapae teka na Nikora kia Toha te ki nana, na Toha, i ki mai kite pakeha kia herea ia; kaore rawa he tikanga o ena korero, he porangi noa iho. Ko etahi ki kino a Nikora mo Toha hei aha koia i'maharatia ai 1 ■■ Ko Forikapa Tamaihotua e mea ana ki nga tangata haere i te : ara i Porangahau, haero ki Waipukurau, ine tutakii te keeti i Otuhaikawa, (i hea ranei). .'■••■.: Ko Renata o Patangata e ki ana ko tetahi o ana panuitanga kaore i puta i te nupepanei. Engari me tuhi mai ano a Renata tetahi reta, no te mea kua ngaro te mea tuatahi e korero nei tera. Ko te pauna a Renata Hoekai raua ko te Paraone Kuare, mp a raua nupepa, me tieni ki te note ka wbawhao kirotoki tetahi pukapuka, ma te meera e kawe mai. Engari me upoko Kuini i waho, me tuhi hoki te ingoa o Hemi Wuru ki -waho i te takai. Kai te ki raua ko a raua te tekau hererigi, mo te tau kna mutu nei; kaore ia, kia taka ra ano kite marama i timata ai te nupepa nei katahi ia kamutu te tau, ka rite ai nga herengi—kia te 10 pea nupepa ki muri. He maha, maha noa atu, enei reta maori kua tae mai. Ekore rarca- e taea te ta. Mehemea e rite katoa ana nga tangata ki te,ntu, katahi pea ka taea te whakanui ake i te nupepa nei kia rahi. Tae rawa mai te reta a Heremaia Tamaihotua o. Vairarapa, mo te ture hipi,: kua oti noa te nupepa nei; engari hei tera -wiki puta ai. Eki ana. kaore ia i uru ki roto ki taua tikanga.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/WAKAM18640109.2.2
Bibliographic details
Waka Maori, Volume I, Issue 16, 9 January 1864, Page 1
Word Count
292HE KUPU ATU ENEI KI NGA HOA TUHI MAI. Waka Maori, Volume I, Issue 16, 9 January 1864, Page 1
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.