HE RETA MAORI ENEI, KEI TE WHARE MEERA I AKARANA E TAKOTO ANA, I TE 31 O NGA RA O TIHEMA, 1861.
Kia Hohepa, ki Waiheke. Kia Akuira Tikera, kei Nini Para. Kia Maraku Tihorewaru, kei Te Ihutaroa. Kia Patone Heme, Akarana Post Office. Kia Ani Hamehane, Akarana Kia Hira raua ko Te Miratora, kei Akaraua. Kia Hirawera, kei Akarana. Kia Hira vera Ngarua.keiAkarana. Kia Uira 9 kei Pounamunui. ' Kia Heni, Aotea, raua koHona, kei Akarana, Qrakciii te wbare o Hone Kopiba. Kia Hariata Horomaunga, kei Mimie noho ana, Akarana. Kia Himiona Parau, kei Koputauaki, Hau- . raki, Akarana. Kia Hariata Haumukuabe, Akaraoa. KiaHetaraka, ki Waibeke, Raoguwbakaebua. Kia Hemi Kapa, Akaraoa. Kia Hemi Pai, kei Pipiwa.Te Akau(lhe coast). Kia Tekuna, kei Hanraki. Kia Te Kereibi, keij Waibou, Hauraki, . Akarana. Kia .Matin raua ko Hone, kei Kawatiri Tikini. Kia Ta Kerei, kei Waipa.
Kia Maihi Telahi, kia Wira Tepato, kei ■ Rakaumu, Kawhia. Kia Malire Te Amobanga, kei Akarana. Kia Pongaiaili, kia Hirobiro Kuparu, kei Waibeke^ KiaPaora Tuhaere, kei Wbakaiakataka, Akarana. Kia 1 Na Patu', kei Waipa. Kia Rawiri Te Wharerakau, kei Awataha, Akarana. Kia Reiara, kei Ohiapopoko. Kia Tamati Kawheora, kei Nuparamata. (New Plymouth). Kia Te Taka, kei Korapobia, Arabura. Hon Te Wheiuki, Wairoa, Hauraki. Kia Waaia, kei Taupari ranei, kei Akarana ranei. Kia Paora Te Iwi. Kia Peterai, kei Akarana. Ropata, kei Waiheke. Kia Matin Taupaki, Taurarua, Akarana, Kia Tare, kei Waibeke. KiaTekirere, Puki, Akarana. Kia Kukupa, kei Waikato,
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18620313.2.24
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 7, 13 March 1862, Page 32
Word count
Tapeke kupu
238HE RETA MAORI ENEI, KEI TE WHARE MEERA I AKARANA E TAKOTO ANA, I TE 31 O NGA RA O TIHEMA, 1861. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 7, 13 March 1862, Page 32
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.