. Pukapuka tangala Maori enei e mau L i raro nei, kei le Whare Meera o Akarana e lakoto ana, kahore ano kia likina mai. Kfa Karawera, kei Akarana. Kia Tiopira, kei Akarana. Kia Tiaioti, kei Akarana. Kia Hine, kei Akarana. Kia Hohepa Porilii, kei Akarana. Kia Whiorau Te Mauatapiri. - Kia Rawtri Rikau, kei Papakura, Akarana. Kia Taringa Mokai, kei Takapuna, N. Shore. Kia Hori Kaibe, kei Waiwbarariki ranei, kei Tokerau ranei, Akarana.' Kia Pokai, ki Ngaliruanui, kei te Onetea. Ki Ngatiruanui ki Maiwiiiwiii. kia Nuku. Kia Kataraina, kia Hubana, kei Takapuna. Kia Wbai Matuhi, kei Mangere, Akarana. . Ki Ngaiiruanui, kia Ropoama Tiarere, •kei Te Onetea. Kia Rttkia, kei Waiwbarariki. Kia Hori Kaihe, kei Waiwbarariki. Kia Tutorobakifia raua ko Karo Takapoukufa, kei Huirangi. Kia Te Pere Kameteni, Kai-wbakawa, kei Akarana. Kia Hetekia, kei Pakuranga, Akarana, (TamakL) Kia Mcwohea, kei Waiheke, Maliatia, ma Te Kiaa ekawe atu ki Akarana. Kia Piti Wiiangaku, kei Akarana. Kia Mere P. Mare, kei Akarana. Kia Hakiaha Te Raha, kei Takapuna, N. Shore. Kinga tamariki a Te Wakaterau, kei Akaftma. Kia Te Heriwini Tauori, kei Akarana. Kia kei Akarana. Kia Tamati Kopa, kei Akarana. Kia Hoeta Tukuraomo, kei Kopapaka, Akarana. Kia Paroke Puati, kei Akarana. Kia Mapua, kei Waiheke ranei, kei Nga-
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18590715.2.8.1
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 13, 15 July 1859, Page 8
Word count
Tapeke kupu
205Page 8 Advertisements Column 1 Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 13, 15 July 1859, Page 8
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.