Thank you for correcting the text in this article. Your corrections improve Papers Past searches for everyone. See the latest corrections.

This article contains searchable text which was automatically generated and may contain errors. Join the community and correct any errors you spot to help us improve Papers Past.

Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image

Te Takiwa ki Whaingaroa.

Tetahi wahi o Te Mata. (E ono rau etoru te kau pea nga eka.) Ka timata te rohe o te whenua ki raro iti o te rere ki Opotoru, kua oti nei te maaka e nga kai ruri, ka liacrc i le ruri o te Rokena, ka whiti itehuarahiki Aolea, ka haere lonu kite nmtunga o taua ruri ka tae ki Paraoa, ka haere lorm i te puke o Paraoa, ka tae ki Pukcmore, ka haere kite Kauri, ka marere ki Opotoru, ka liaere i roto o te wai o Opotoru ka tae kite wahi i raro ote rere kua oti te maaka e nga kai ruri, ka tutuki nga rohe ki reira.

Whare Ulu Moni, Akarana, Oketopa 12, 1857. Kua pai a Te Kawana kia whakaturia enei Tangaia; Mokena Kohere, o Rangiiukia, o Te Kawakawa; Popata Kauri, o Waiapu; Hamuera Tamanuitera, o Tuparoa; hei Kai Whakawa Maori. E. VV. Stafford, I le ngaromanga o Te ttitimona.

Whare Uiu Moni, Akarana, Oketopa i2, iBo7, Kua pai a Te Kawana kia whakaturia tenci langata, a Taneti, o Waipa, hei Kai whakawa Maori. E. VV. Stafford, I te ngaromanga o Te Ititimona.

Manawatu, Akuhata 28, 1857. E ho a, e Te Makarini— Tena koe. Kua tae mai to pukapuka kia au, i laku taenga atu Id Taupo, kite hui a Te Heuheu. I ki mai te korero oto pukapuka ki a au, Kaore he likanga i a koe o nga raruraru o enei kainga, o Manawatu, o Rangitikei; engari kei aau ano te likanga. Ae; whakaae ana ahau, mahia ana e au lau kupu; oii ake i a au ta maua mabi ko Ngatiapa, kua noho tahi matou, kua malii tahi i

le Mira ki Rangitikei; kuaoli tena raruraru o niaua. Heoti ano ena kupu. He kupu ke teirci ki a koe. He mea tupato noa naku, lera pea tetahi tangata kua lae alu tana korero ki a koe mo te whenua. E mea ana au, kia lupato koe; kei la pa pa kau koe ki rungj ki nga whenua e tiakina ana e aiiau, e le Iwi kaioa. E mohio ana hoki koe ki nga wahi e tiakina ana e au, e te Iwi kaioa ano hoki. Mehemea ka whakina te tahi wahi, ka mamae loku ngakau, me to le iwi kaioa ano hoki. Na konei au iki alu ai ki a koe, kia tupato koe ki nga korero a nga tangata tokorua, tokoioru. tokowha, toko.iima, tokohia ranei. Ki le whakarongo koe ki nga korcro a aua tangaia, katahi matou ka rarnraru. Me hoaiu e koe aku korero ki rolo ki le Karere Maori. Naku, Na Nepia Taratoa.

Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi

https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18571015.2.16

Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka

Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume IV, Issue 10, 15 October 1857, Page 7

Word count
Tapeke kupu
441

Te Takiwa ki Whaingaroa. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume IV, Issue 10, 15 October 1857, Page 7

Te Takiwa ki Whaingaroa. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume IV, Issue 10, 15 October 1857, Page 7

Help

Log in or create a Papers Past website account

Use your Papers Past website account to correct newspaper text.

By creating and using this account you agree to our terms of use.

Log in with RealMe®

If you’ve used a RealMe login somewhere else, you can use it here too. If you don’t already have a username and password, just click Log in and you can choose to create one.


Log in again to continue your work

Your session has expired.

Log in again with RealMe®


Alert