ROTIE.
Ko te motu o Rotie kei te taha wha-k? marangai o Hauru; ewha te kau maer roa; a, tekau ma rima nga kainga UNKNOWN ga tangata. He iwi tu rangatira, ko te UNKNOWN ia, ho nui akc (c kaha, nic tc maia, i to iwi b Timoa. Nui atu to rangalira oa ' ■ wnliine. Ko tc rco o nga tangata o Rolic c ngi: al<o ana i to ara atu whemia lutata ki i < Ko ta ratou kai tuttiru he wuarc no ro;.> rnkaii otc uikau; otiia, c lino kahu a:. tupu o tc pare, o tc raihi ki ia niolu. Ka horomia totahi o nga wlianaungu kingi, o to rangalira, c lera ngarara Tualara, ka karangaraugatia ho whainga ana nakaki, a, niuti ilio ka liouwhiaki mroii: pera nic tc whawhaitanga o tc tangata '' ratou wkakatangata.— Nga Tuhitulnuga Ao.
V. ralii te ngarongn o to pai, o te aimki tc ngakau o tc hunga ekorc nei i ala kaaro ki nga inea i lianga c U>.Aiua7 noa atu tc moirilanga, nic tc marania kciio o Iliowa i roto i ana mahi I 1-. rakau tu wno, ko tc rnu-rckau, ko tc ptr - ko te inanii, ko tc mca ngokingoki c ki ake ana, —"I lianga an, c te Attia !"—1 niuna. lie liui nga whakamealanga a te i' wbakaprhapcha kin tuhia o ratou ing nga puknpnka pauui o tcuci ao, kia u tc roiigo o a ratou ingoa i nun i iho o t< tcnga, kia kakc ai lioki nga rongo o i rolo i nga whakatupuranga tangata; ko a ratou hialiia pcuci ckore c liono tra, ki tc rite ano auu liialiia, ekorc c v ka iiieinchn noa iho no tc inea e hncre ' he ana; na, nici lu-a pcru to ratou u ki nga rilcuga o tckarakia, penei.kna o ratou ingoa ki tc rangi, a, kua nru ki to orauga tonutangu i roto i la raiK langa tiaho-wlinkarerc o to ratou Kai kuora.— Pihopa Hoane
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18540504.2.16
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 140, 4 May 1854, Page 4
Word count
Tapeke kupu
327ROTIE. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 140, 4 May 1854, Page 4
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.