I'ANHTANC.A. lonei ki nga langala Maori iUi>. Icni 1c luknlit nci i le no mlj;i moa Maori, nga pnkn , mo (iki iiiki aki', ekoro o C. 1.. Nir.i:.\r, WIIAKATUPAfOTANCA. I<:ipi:i o ciici inara o lakolo 111:11 not 1 lo aw a o Wliaiigamairo, i lelvaraka, lo 7>7>, lo sf, lo ■\~±, to i~>. no 10 niea l<a rokolianga ki in walii c uilii ana, ka wliakawakia ki (oriloiiga o te Tun*. llkmw Viitcoi:. Taolaoron, Tilioma 13, 1833. WIIAKATUI'ATOTAXiJA, If E I'aiiuilanga Icnoi kia rongo ai nga la•A ngala kaloa, kia knua o poknnnn' kilo knpia 0 ciici inara, 0 tnkolo inai ni'i i lo awa « \Vlia?igainaii'o, i lo Karakn, lo 1-1, to 10. no lo 1110 a ka rokoliniiga ki era walii c (11(11 ana, ka svliakawakin kilo ritonga 010 Turo. Ingham Stiievkxs. Taotaoroa. 'l'ilicina 13, 1833.
12 |»auuiiang:i lenoi kia rongoai tc tokomalia, mo luliii inai ki l<; kai-lnlii ki anga' J Maori nga lick:ilo:» e wli:ikiiiilo:i ii In (tii'p, kia akona ai ki nga rilenga ft li le kawe i ana lie ki nga wliare wliaC. L. NIT.K.Yr, In tangain Maori. IWNUITANGA. | | 10 rANUITANGA tenci 1110 koic ra I I. nd e wliakanuitua tcni kino tc haiiransi i ioto i te Taugata Maovi, kvia pai a tc Kauana ki to karanga, ko nga utii kntoa c riro inai anr mo tc tctakalianga o tc " Tine Iloko Waipiiu" me tiiku atu ki nga kai korcro <> ia lie. C. L. Xuijknt, Kai Tiihituhi ki nga langata Maori. Akai-aua, Tihciua 15, 105 U. I'ANUITANGA. T "U\ kitca ki tc one pacnga Ini i tc Manci, 10*21 o tc marama, i tc nuiriawalca, lio ra poti, c wliaknaroa ana, lie puli taliui'i na ic tangala Maori. Ko nga (angata c i-npu ana i lana mca talmri, ki tc ina liacro inai ki a Wirkmu I'oii.ixa.
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18531201.2.6.2
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 129, 1 December 1853, Page 1
Word count
Tapeke kupu
302Page 1 Advertisements Column 2 Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 129, 1 December 1853, Page 1
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.