nj*a Apilia o(e Kawaiiaian^a; Ma moli ii;;a na lc Kawaualanga |>u ai kurero. ('.. 1.. Nini:.\T, Kai-tiiliitnlii i iigamcao te I ansa I a Maori. paxhtanca. Tri! men iiln teiiei l>i ii!*a tuiig.ila >l:i<n-i ' * wliai Kainnlvc leni lc laKolo nei i lc xyhai'c Uiliilulii. nlO i)},'a mea Maori, iiga |inl>a puKu Kalimauihi, mc liUi noa aKc, cKore c (Si»iieil) C. r.. Ni< Kai-liilii Iti lc laiifjaia nV. teiiei Kia rongoai lc lokomalia, mr 111 lvii inai ki lc kai-luhi ki nga taiifja' .• Maori iij-:i hckaloa c whakarilca ana ki (c tnrc, Uia al.ona ai ki 11,14 a rilcni;a c lika ai lc knvvo i ana lie ki ii"a v.hare wliaC. T.. Xic/.m, I'AXUITAXf.A.
J.,' M.A langata wli.-u kaipnkr? o Aka*J riina, lio Makeie. wiii i Tanranga, i nga lurri o nga .Marama kaloa, fci-i nga wiki luatalii, anake Makolc :ii, i a Hannon; in Maketo lualalii, na to Kuloiia, Almnukn, Taitransa. KKI ic Wliare o'Tc llaka, kai lioko pukapuka, totalii korcro i rota i lo r«o Maori, mo nga kino o Ic lianrangi, ((> malii whakauoa i lo Itaiapii, mi; aia am In?,—<• .Maori, — N.v te Kewkti, Kai Whakamaori o te Knvvanatanga. Te lake i (iiliituliia ai icnei pukapuka, howliakaa in ilo pai mo nga (angaia .Maori; erua kapa ; knraiigalia ai lici uin kia ngaliau ai ic lioko e raton. Ko nga mit mo nga moa c hokoa ana ka riro alu mo te kai la. 17 MANAKOHIA ANA hei relin koliatn ki -J Mawiga Wliau kia SO T A i\ T G A T A M A O 111. Maeho, 18S3. Ki a Pjta Kerdui.
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18530519.2.6.2
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 115, 19 May 1853, Page 1
Word count
Tapeke kupu
264Page 1 Advertisements Column 2 Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 115, 19 May 1853, Page 1
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.