Thank you for correcting the text in this article. Your corrections improve Papers Past searches for everyone. See the latest corrections.

This article contains searchable text which was automatically generated and may contain errors. Join the community and correct any errors you spot to help us improve Papers Past.

Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image

Tala Pikopiko

Ko e aho 14 he mahina Aokuso ne tohi ai he taha nusipepa Fisi ko e “SUNDAY SUN” e taha tala pehe, “Tau Tagata Tonga ma Niue”. Ne talahau e tala ia pehe, “Ko e Palemia Niue ha ne fa e lali a ia ke fakatutala mo e Fakatufono Tonga ke moua mai toko 900 e tagata Toga ke gahua e tau luo maka-uho (uranium) i Niue. Ne pehe foki e vala tala ia, kua fehagai e Fakatufono Niue mo e taha mena vihi ha kua nakai tokologa e tagata kua ha ha i ai he motu ke gahua keli e maka-uho, mo e ha kua tokologa a lautolu kua o atu ki

Niu Silani ti kua ku hifo e puke tagata gahua he tau tau gahoa kua mole”. Ne kumikumi e TOHI TALA NIUE ke he tala nei poke mooli nakai, ti fakatutala ai mo e Tohi Kupu he Fakatufono Niue ko Mr Chapman, ti pehe a ia, “Kua ofo lahi a ia he tala ia he nakai ni ko e ai mooli, ka kua nakai iloa e ia ko e hau i fe e tala pikopiko ia. Nakai ni oti he mena ia ka kua tohi hifo a ia ke he Etitoa he nusipepa ne tohi e tala na ke kumikumi ko e moua mai e lautolu if fe e tala ia. Ne pehe foki a ia,

“kua tupetupe lahi e Palemia ko e lilifu ko Misileki mo e Fakatufono Niue ha ko e tala ia kua nakai mooli. Kaeke ni ka ha ke iloa he nusipepa ia kua fai koloa uho pihia a Niue to fiafia lahi ni ke iloa mai ia lautolu ko e toka he mena fe e koloa ia mo e ko e lahi fefe foki.” Ke fakahako e vala tala ia, ne pehe a Mr Chapman, “Ne nakai la iloa tonuhia ia ko e fai maka-uho mooli nakai a Niue. Ko e tala mooli, ko e Fakatufono Niue ha ne fa e fakaohooho e taha kamupani mai Ausetalia ke Kumikumi poke mena fai maka-uho mooli nakai a Niue poke nakai. Ko e kamupani ia ha ne fa e taute ai e tau kumikumiaga ha lautolu tali mai he tau 1967. “K<q e Fakatufono Niue kua fita he talia ke vilo ai 16 e pu kumikumi he taha magaaho he tau nei ke kitia poke kua fai koloa pihia nakai e motu nei”, he talahau e Mr Chapman. Ai iloa ka ha he talahau e ia poke hau he mena fe e tala ia ha kua nakai fai fakaveaga tonu mo e kua eke ai _foki mo mena ke fakahehe aki/ni e tau tagata Niue ka e pihia foki e tau tagata Tonga. (Tala lagaki mai he TOHI TALA NIUE)

Permanent link to this item

https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MANAK19770929.2.4

Bibliographic details

Mana (Auckland), Volume 1, Issue 7, 29 September 1977, Page 1

Word Count
458

Tala Pikopiko Mana (Auckland), Volume 1, Issue 7, 29 September 1977, Page 1

Tala Pikopiko Mana (Auckland), Volume 1, Issue 7, 29 September 1977, Page 1

Help

Log in or create a Papers Past website account

Use your Papers Past website account to correct newspaper text.

By creating and using this account you agree to our terms of use.

Log in with RealMe®

If you’ve used a RealMe login somewhere else, you can use it here too. If you don’t already have a username and password, just click Log in and you can choose to create one.


Log in again to continue your work

Your session has expired.

Log in again with RealMe®


Alert