Tau Tala Fakatagata
Ko e Aho Faiumu, 30 ia lulai, ne foaki atu he Ekepule ko Isipi e pine aulo mo e tohi fakamailoga ki a Saleauli Fataaiki ke he taha kaiaga fiafia ne taute he magafaoa mo e tau kapisiga haana ne hoko ai ke he holo he fale aoga ha St Paul i Grey Lynn. Ko e tau fakamailoga lilifu na ne foaki ai ke lata mo e leva he gahua mo e fakamooli ha Saleauli ma e matakau he Lepa he tau Niue i Aukalana. Aukalana.
Fakamua to hau a Saleauli ki Niu Silani, ko ia ko e taha tagata lilifu mo e talahaua he tufuga tuitui he motu. Ko ia foki ne ta hake e Lotu Katolika ki Niue to hau a ia ki hinei.
Ne nakai leva e hoko mai haana ki Niu Silani he tau 1953, ti fina atu a ia hu he matakau he Lepa he tau Niue i Aukalana ti moua foki e ia e kotofaaga hagai pelesiteni. Ne toka ia ia e kotofaaga hagai pelesiteni ato oti mai la he tau 1975 ha kua nakai malolo mitaki e tino haana.
Ko e magaaho ne foaki atu e Isipi e pine aulo mo e tohi fakamailoga ki a Saleauli, ne fakamua ne tuku atu e ia e ui fakamolemole mai ha Loligi, ko ia ko e
Takitaki he Matakau Totoko he Fakatufono ko e Lepa, ha kua nakai hoko atu a ia ke he fakalilifuaga na ha ko e falu a laveiave toka tuai. Ne vagahau e Ekepule ko Isipi hagaao ke he tau mena mitaki ne fa e taute he tau tagata mai he tau aelani ke fakalahi atu ki mua e mitaki he higoa he motu loga mahani ko Niu Silani. Pehe a ia, ko e mena mitaki lahi ke kitia e tau tagata mai he tau atu motu ha ne lali fakalahi ke leveki he tau mahani mo e tau tufuga motu ha lautolu ha ko e ha lautolu a tupu-mai-aga mooli haia. Ne nava atu a ia ki a Saleauli ha ko e haana gahua fakamooli ma e Matakau Lepa ti amaamanaki a ia to fifitaki atu ki a ia e tau Niue i loto he matakau Lepa.
Mole atu e kai ti foaki atu he magafaoa mo e tau kapisiga e tau mena fakaalofa loga (tau tupe mo e tau koloa kehekehe) ma Sale mo e haana ikififine mo e tau kupu fakamatala nava fiafia mai ia lautolu. Ne fakafiafia he kaupene he fanau ha Saleauli e potopotoaga ke he tau lologo mo e tau leo kofe
fulufuluola. Ti ko mutolu kua fia manako ke he tau leo kofe na, kumi atu ki a Saleauli i 29 Norfolk Street, Grey Lynn.
Kua ole mai a Sale ke fakakite e tau manatu fakaaue haana he Mana ke he Takitaki he Matakau he Lepa ko Loligi, pihia foki ki a Isipi, Jack Naea mo e kau katoa he Lepa ha Niu Silani ha ko e lilifu tokoluga ne foaki atu e lautolu maana mo e haana ikififine. Kua manako a ia ke fakahoko atu pauaki haana
fakaaue ki a Jack Naea, ko ia ko e Pelesiteni he Matakau he Lepa he tau Niue i Aukalana mogonei, ha ko Jack Naea ne fakataki a ia ke he Matakau Lepa he mogo fakapa ne hoko mai a ia ki Niu Silani. Pehe a ia, ko e taha mena lahi ke manatu e ia ko magahala ne o atu a ia mo e haana ikififine fakalataha mo Jack Naea mo e haana ikififine ke he taha fono lahi he Lepa ne hoko ki Kalasiosi he tau 1975. Ne o atu a lautolu ma e higoa he matakau Lepa he tau Niue.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MANAK19770818.2.15.1
Bibliographic details
Mana (Auckland), Volume 1, Issue 4, 18 August 1977, Page 4
Word Count
619Tau Tala Fakatagata Mana (Auckland), Volume 1, Issue 4, 18 August 1977, Page 4
Using This Item
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa was granted permission to digitise Mana and make it available online by the convenor of the Mana Interim Committee under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International licence (CC BY-NC-SA 4.0). This newspaper is not available for commercial use without the consent of the copyright holder.
If you are a rights holder and are concerned that you have found in-copyright material on our website, for which you have not given permission, or is not covered by a limitation or exception in New Zealand law, please contact us at paperspast@natlib.govt.nz