Nga-Ruawahia. (Pepuere) 5 1863.
Kta e Wiremu haumu, ka tiha te rere aiu ate manu nei i runga i tana mania i (3) kapa, na te men: Ka kite iho nga kanohi oßga tangata nei o UNKNOWN raua ko tuara whati, huri iho.
E hoa e te Pihoihoi tena koe E tama hio atanohe, UNKNOWN m;ii e kiri |>iru ki a tan* Una kite ill" i.fi au i U, kii|.u muokn. I n . - ungaaii ite Kik.. ote rangi e rere ana: kaore an i lata kite wliei.ua. h hna no te wlicnna ='»" n« .'•« rL ' !,t " ai ki l k " P ulua kel ru ~ to ano i tc wliare o toku tiijiima o Tiki, lioki una ilio an, k<> te rinui naen<rx tai mi e takoto ana, i te innrae n tmiku kaiiiga' i liuiigia kite piro' e, no Waengt muana tenei t.irii, e lioa kia ala nolio, rapn atu i t«- tikanir-i if> tana kaati to pe.'iei, ki all. Iliiri ake tenei tuake e j.ai ana ho •mi Rapki lie l,»n ngi"i ake i raro huri ake. N.i to itnkiot, ki u te i'lhiiilrii; fiimke "lie ku|m tenei ki iijjj hoa pnkeha. tens* koa e njja Ima mai, k>a l.ika mai to ki tt wliakarongo i te kupu ka t<ihia ilio nei, kuia tenei, kaati koa ta koii'ou whakararururti, tukua koa maton kia malii :<n:i kia kitea te lila te he rauei.fpcpeke atu to ringa ite lu.ko «li.-i>ua, ara, i njja mnlii uhakararii lioki c jieelii kiuu uei i a inatoii, tens hofci i ana afa rnah ra iho ki a koe i on ra knorc kuia k«e i kakalm i te pelia na uiiane; titiro atu iioki iaua ki tetelii M"tu o t.n\ahi i nei i teteiii iitenga moona kia |iuta ia kite ao ka Imri
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/HOKIOI18630215.2.6
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Hokioi o Nui-Tireni, e rere atuna, 15 February 1863, Page 12
Word count
Tapeke kupu
297Nga-Ruawahia. (Pepuere) 5 1863. Hokioi o Nui-Tireni, e rere atuna, 15 February 1863, Page 12
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.