MARAMATAKA MO MEI.
Hei te 2 o nga ra Kowiti ai te Marama. Hei te 46 o nga ra Hua ai te Marama.
E taia ana Te Haeata i te tahi o nga ra o nga marama katoa. Te utu mo tenei niupepa kia rua hereni mo te Tau; te kau ma rua nga niupepa e taia i te tau kotahi. Ko nga tangata e mea ana Ida taia o raiou whakaaro kiteneiniupepa,me tuhiluhia ratou pukapuka kiteKai-Tuhi oTe Haeata, arald a Te Patara, kei Onehnnga. Ko to tangata e hiahia ana kia taia tona panuitanga Id te Haeata nei, me kawe i tana pukapuka Ida Te Wirihana Id te Whare Perelu o " The New Zealander" maTe Wirihana e whakarite utu mo te panuitanga ka lata.
1 Ra Tapu 2 Manei 3 Turei 4 Wenerei 5 Tarei 6 Parairei 7 Hatarei 8 Ra Tapu 9 Manei 10 Turei 11 Wenerei 12 Tarei 15 Parairei 14 Hatarei lo Ra Tapu 16 Manei 17 Turei 18 Wenerei 19 Tarei 20 Parairei 21 Halarei j 22 Ra Tapu 25 Manei 24 Turei 25 Wenerei 20 Tarei 27 Parairei 28 Hatarei 29 Ra Tapu 30 Manei 51 Turei
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/HAEATA18590502.2.2
Bibliographic details
Haeata, Volume I, Issue 2, 2 May 1859, Page 1
Word Count
193MARAMATAKA MO MEI. Haeata, Volume I, Issue 2, 2 May 1859, Page 1
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.