Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image

TE WHAI-KORERO A TE PIHOPA.

I. OKU teina, Minita, Manai Reimana : He koaga makau tenei ki ahau—toku tuuga tuatahi hei tumuakimo te Hui o te Hahi MO. Ka maha moa ati olu lAU CHU amu oku wakaaro ki te iwi Maori me te hiahia ano kia whiwhi koutou ki te pai. Ī puta atu toku "hakawetai ki te Atua mo te uaua o pa mihinare i tae wawe mai ki konei hei hakatahuri 1 o koutou tupuna i te pouritapga ki te maramatana, lIE Kaha o lātama Ki te kua. EKOI aNGA vhaikkamiharo te tere o te iwi ki te hakaropgo ki te Rogopai ina kauwhautia ki tenei henua.

Ka nui toku pouri, toku hakama hoki mo pa tikaga kuware, pohehe i tupu ai ga pakapa i heke iho ai te aroha o te Maori o te Pakeha,

Ki toku hakaaro ia kua mate noa atu te riri, kua uru tahi hoki te iwi Maori te iwi Pakeha ki te hakawhiwi i Hahiki te pai. Ka nuitoku hari, toku koa i toku ropopa i te mau tonu o te hakapono o o koutou tupuna, i te pai hoki o a ratoāi mahi i tāua wa rarararu: he mea pai kia maharatia to ratou hakapono a ratou mahi; he tauira hoki era mo te pai.

E kore rawa au e wareware ki pa pai o te mahi i waepanui i a koutou a pa Pihopa i mua nei i a au, ara a Te Herewimi, a Te Wiremu Parata, aTe Tuati, aTe Wiremu Renata. Ka maha ga tau e mahitonu ana a Pihopa Wiremu kara Ka tukua te mahi ma kelalu aru, he ahakoa ra e kore rawa e mutu ona wakaaro, tona aroha ki te Pihopatanga, ki te iwi Maori. Kia puta tonu a tatou inoi ki te Atua Kaha Rawa, kia pai Ia kia tukua tana ponoga kia okioki ia i ana mahi taumaha, ki noho kia waepanui I a tatou, hei ahina ia tatou ki ana kupu ki ana inoi. E kore rawa hoki tatou e wareware ki pa mahi, ki te atawhai, a te Atirikona kua mate nei, ka hakataukitia neiana mahi pai ki te Pihopataga nei. Ie roa rawa te hakahua i pa ipoa o etahi atu i kaha nei ki te mahi pai ki a koutou.

Ko te mahima koutou, kia mahara ki te huga e tohutohu nei i a koutou, kia hakarono ki a ratou hakahaupa, kia pono hoki te pupuri i ga tikapa o te Hahi i noho nei o koutou tupuna, kei akina, kei kahakihakina e pa hau katoa o te Whakaako he, kei kumea ketia koutou e ga kai Whakaako katoa e pokanoa nei ki te kauhau i tetahi Ropopai hou. "Tenei ano etahi mea hei 'hakaarohaga ma tatou :

I. Tē Maienga.—THei te tau tgi4; kite aroha mai te Atua ki a tatou, ka tae tatou ki te rau tau o te uga mai o Te Matega ki tenei motu, ote hakatokaga o to tatou nei Hahi. Hia meiga taua tau hei wa vhakawetai ma te iwi Maori ki te Atua Kaha Rawa mo ga hua pai katoa o te matega o te Karaiti kua riro neiia

koutou. Ko te mea e tau ai to koutou hakashetai koia tenei: kia nui haere te pakau karakia, ki hakakotahitia te hahi, kia kaha te hahi ki te mahi, ki te ihakarite i ana ake mea.

2. Whaāahaere Ilihanga.—Tera pea, koutou kei te mohio ki te Komiti i hakaritea e Hinota nui ki te kohi moni i te Pakeha hei awhina i te taha Maori o te Hahi kua hakakahoretia, kua vwhakaritea tetahi Komiti hou. EKua mea mai taua Komiti tera e kohia he moni mo na wahi pouri anake o enei Pihopatapga e kauwautia ai te Rongopai ki reira. Ina hoki ka tukua atu ma ia pariha ma ia pariha te kohi moni hei orapa mo tona ake Minita. Ka nui hoki toku hiahia kia tae atū te oraga mo te Minita ki te £loo, kia nuku ake ranei. E taea ranei tenei? Ka taea ano, me ka wakaaro te iwi Maori ki pa mate o te Hahi, me ka puta to koutou uaua kia tupu haere aitaua Hahi. "era e haihua tonu te Tahua oraga Mimita tera pea hoki e tapiritia te £:5 i hakaritea e te Atirikona—ga toega ia ma koutou e wakarite kia £ ioo ma te Minita. Kei te tupu ake te Hahi, kati teahua tamariki. He marama hoki ta te Kawenata Hou kia ora te Minita i pa mea hoatu noa a te whakaminega. Ko te mea pai kia tu te kohikohi i pa Ratapu katoa, kia wakaritea boki ne Komiū i ua Fariha, i ia Fārina mei tiaki i te moni hei tukutuku tonu i te orapga mo te Minita. IHe mea nui hoki kia watea te Minita i ga rarurara o te mahi kai, kia hakapaua katoatia ai tona kaha ki te mahi minita. Kahore rawa a te Atua paipa ki te tikapa kia Whakamutua e te Minita tana mahi Minita kia tahuri ke ai ia ki te mahi kai.

3. Wāavea Māala.—lera ano tetahi mea kia mahia wawetia, ara te hapa i te hare Minita i ia pariha i ia pariha kia wai kaipa ai ratou ki te wahi e minita ai ratoa, kia watea ai ratou kite korero pukapuka. Tetahi mate ote Hahi o naianei he kore Minita, egari e kore pa taitamariki e pai kia hakapapia hei minita ki te kore he orapa, he hare Minita hoki.

4. Whavea Kawahia.—Kua rogo ahau e gakau nui ana te iwi ki o ratou ware karakia i etahi

pariha—i etahi pariha ka tukua te hare karakia kia takoto moa ama. Fle mea paī te hapa ite share karakia. Pai ke atu ia te mahara Ko te share karakia he WlĪare ma te Atua, ko te mea pai hoki mo taua ware ko te ata tiaki, te hakapai tonu. Ka pehea mai te Atua me ka wareware moa matou Ii (oma NVETare. E kore noi e mea he Wwatewaic teta Ki ala amo KO tikaga pai mo te wWwaare Minita, mo te whare karakia me inihua, me tuku hoki ki etahi kaiDU (I rustees) hei Oūpuari mo te ETahi,

5. He Kai-mahi Wahina——Ka puta taku Wwhakawetai ki pa wahine e mahi ana i waepanui i a koutou ite iwi Maori. He tumanako hoki toku kia tokomaha noa atu aua wahine. Ki taka mahara ko te mea pai kia takirua ga mane peia ki te wahā Rolabi,. Ko te mea pai hoki kia mohio tetahi o raua ki te tiaki (Raro EO malii pai temei ma na koiiro kua DULO ml I Kō Tua Ai EI NSATASTE,

6. Kai-āawaiia.—fle mahi pai te mahi a te Kai-karakia, he taoga hoki tera mia te Hahi— Ka nui toku hiahia kia kurapia ga Kai-karakia e pa Mihinare kia kaha ai ratou ki ta ratou mahi nui. LE mea ana ahau kia tūkua he raihana ki te Kai-karakia hei tohu he mana tona KI ke mahi.

2, Kupu Whaāamuthnga.—He mea pai kia whakaohokia pa tapata o te Hahi ki te pakau karakia. DEpari kia matua whakapaiga tetahi pariha katahi ka haere te tapata ki reira hakaoho ai, kia ata hakaarohia hoki pa hua o taua mahi whakaoho, ara kia whakaritea he karaihe Paipera, he kura hoki mo te Wliakau. Io te VHakau te wa e maia ai te tagata ki te hakaae nui ko te Karaiti tona Ariki, ma reira e tokomaha ai, e pakau nui ai te huga tapo Hapa. He tautoko taku ki a tohe etahi o koutou kia whakarerea te kai waipiro, ka pehia hoki pa mahia ERīmo katoa o te kīilolslleo.

Ma te Atua e tohutohu, e manaaki pa mahia tenei Hui. Ma te Wairua Tapu tatou e arahi kia mahi tahi tatou kia whai-pai ai te iwi Maori. Kia mahara koutou ki te hakapono o o koutou tupuna me te mahi tonu i pa mea katoa e tukua e te Atua hei mahiga ma koutou.

This article text was automatically generated and may include errors. View the full page to see article in its original form.
Permanent link to this item

https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/MTHPW19100228.2.4

Bibliographic details

Mahi a te hui o te Hahi Maori o te Takiwa o Heretaunga i te Pihopatanga o Waiapu, 28 February 1910, Page 5

Word Count
1,327

TE WHAI-KORERO A TE PIHOPA. Mahi a te hui o te Hahi Maori o te Takiwa o Heretaunga i te Pihopatanga o Waiapu, 28 February 1910, Page 5

TE WHAI-KORERO A TE PIHOPA. Mahi a te hui o te Hahi Maori o te Takiwa o Heretaunga i te Pihopatanga o Waiapu, 28 February 1910, Page 5

Log in or create a Papers Past website account

Use your Papers Past website account to correct newspaper text.

By creating and using this account you agree to our terms of use.

Log in with RealMe®

If you’ve used a RealMe login somewhere else, you can use it here too. If you don’t already have a username and password, just click Log in and you can choose to create one.


Log in again to continue your work

Your session has expired.

Log in again with RealMe®


Alert