“Te Ture Arai i nga Hoko Tahae, 1881,” me Nga “Ture Whakatikatika 1888 me 1889 i te Ture Arai Hoko Tahae, 1881.”
Tari Kooti Whenua Maori, H . Poneke, Maehe 14, 1890. P Panuitanga tenei kia mohiotia ai, i runga i te mana o nga Tore kua whakahuatia i runga ake nei, hei whakante hoki i nga tikanga o aua Ture, ka tu he Kooti Komihana kite Tari Kooti Whenua Maori, i Kereitaone, Wairarapa, ate 29 o nga ra o Maehe, 1890, hei uiui i nga ntenga o nga keehi e mau ana i te Kupu Apiti i raro iho nei. Ko nga tangata katoa e whakahe ana ki aua hoko, me haere ki reira whakaatu ai i a ratou whakahe. NA PIRIHONA, Kai Rehita. KUPU APITI. Mangapiu Rahui, Nama 786. 90-24. He riihi i tuhia i te 9 o nga ra o Nowema, 1889, na Anaru Harawira me etahi atu ki a George Moore. Taumata, Wahanga 4. 90-35. He pukapuka tuku i tuhia i te 6 o nga ra o Maehe, 1890, na Kiriona Hori Taha ki a Joseph Oates. Taumata, Wahanga 4. 90-36. He pukapuka tukui tuhia itel2 o nga ra o Nowema, 1889, na Riria Hori Taha ki a Annie Eliza Oates. Taumata Wahanga 5. 90-37. He pukapuka tuku i tuhia i te 8 o nga ra o Hanuere, 1890, na Takana Kingi me etahi atu ki a Annie Eliza Oates. Taumata, Wahanga 5. 90-38. He pukapuka tuku i tuhia i te 10 o nga ra o Hepetema, 1889, na Henare Kingi me tetahi atu ki a Joseph Oates. Pukio, Tekiona 2. 90-39. He riihi i tuhia i te 26 o nga ra o Nowema, 1889, na Ani Hiko me etahi atu ki a Thomas F. Evans me tetahi atu. ' Pukio, Tekiona 4. 90-40. He riihi i tuhia i te 30 o nga ra o Nowema, 1889, na Kahu Tutere me etahi atu ki a Evans me Green. Pukio, Tekiona 5. 90-41. He pukapuka tuku i tuhia i te 30 o nga ra o Nowema, 1889, na Rutene Hamatua ki a Akenehi Tutere. Pukio, Tekiona 5. 90-42. He riihi i tuhia i te 30 o nga ra o Nowema, 1889, na Akenehi Tutere ki a Evans me Green. Manohawea, Wahanga 2. 90-43. He pukapuka tuku i tuhia i te 27 o nga ra o Mei, 1889, na Wiramina Ropoama ki a Joseph Oates. Manohawea, Wahanga 3. 90-44. He pukapuka tuku i tuhia i te 27 o nga ra o Mei, 1889,. na Paraituha Taituha ki a Joseph Oates. Okoura aba Kohunui. 90-45. He pukapuka whakaaeki te riihi i tuhia i te 9 onga ra o Hanuere, 1890, na Pahira Anaru ki a Donald Sinclair. Taumata, Wahanga 5. 90-46. He pukapuka tuku i tuhia i te 17 o nga ra o Pepuere, 1890, na Hirini Piripi ki a Annie Eliza Oates. Purakau C. 90-47. He pukapuka tuku i tuhia i te 4 o nga ra o Hune, 1889, na Eruera Rangitakaiwaho ki a Charles Jury. Pukio, Wahanga 3. 90-48. He riihi i tuhia i te 4 o nga ra o Tihema, 1889, na Harata Mikaera me etahi atu ki a Evans me Green.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18900320.2.4
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 12, 20 March 1890, Page 34
Word Count
524“Te Ture Arai i nga Hoko Tahae, 1881,” me Nga “Ture Whakatikatika 1888 me 1889 i te Ture Arai Hoko Tahae, 1881.” Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 12, 20 March 1890, Page 34
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.