HE KUPU ATU ENEI KI NGA HOA TUHI MAI.
Tenei te 10s ate Teira Tiakitai kua tae mai; me te 10s a Nguha; ess na te Hapuku nga toenga mo te nuipepa i a ia; e 5s hoki na Nikora Ngarangi nga toenga mo te mea i a ia; e6s hoki na Paora Whatuira tenei kua tae roai. Tenei hoki te 10s kua riro mai na Hemi Takuki o Turanga. Kua kite iho matou i te reta aWi Tutero o Wairarapa i tuhia mai e ia, e whakakino ana ki nga mahi kohuru a te Hau Hau; engari ko te kurakia parau o te Hau Hau e whakapaingia ana eia! Ekore e taia e matou taua reta- E tohe ana kia vvaiho tona ingoa ki roto kite rarungi tangata hoko nuipepa—kia homai oia ona moni ka pena ai.ipatou. Ko te 10s a Wereta Kawekairangi tenei kua tae mai. Tenei te reta a Ngatimatepu kua tae mai ho ui kite whenua ki Tarawera eki ana ratou kua tukua ete Waka Kaka raua ko Tami Tuki kite pakeha. Kaore ano matou kia rongo ki taua korero ; engari tenei kei te 27 o nga ra o Pepuere nei ka tu te Kooti Whakawa Whenua Maori ki Nepia nei—a, me haere mai a Ngatimatepu ki reha vvliakarongo ai, k*i reira pea te kite ai i te whakaaro. Ka rua tskiwa kua hori nei kaore ano he nuipepa kia puta atu ki no koutou. Otira he raruraru i te Whakawa o te Hupirimi Kooti, i etahi mahi maba atu. Ko tenei ka mahi ano ; a, ko haere anuu atu i roto i enei wiki e takoto ake nei hei whakarite mo nga mea ngaro.
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/WAKAM18660203.2.2
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Waka Maori, Volume III, Issue 69, 3 February 1866, Page 69
Word count
Tapeke kupu
279HE KUPU ATU ENEI KI NGA HOA TUHI MAI. Waka Maori, Volume III, Issue 69, 3 February 1866, Page 69
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.