Haerenga atu a Nga Rangatira o Huru ki te Matakitaki i te whare o te Kuini.
Ko nga Kawha o Huru e noho mai nei i Hana Hori, i tae ake kite whare ote Kuini ite Turei, kua pahure ake nei; na te Kuini auo ia i karanga. Whakaritea aua tetahi walii liei tutu ngaialiu ino taua iwi wliakamiliaro. Ko nga kai niatakitaki end, ku tc Kuini, ko I'iriuilia Arapcta, ko tc ltukekia o Kela, ko te wlianau a te Kuini hoki, mc nga tangata oto wliaro ote Kuini: niiliaro ana ratou katoa kite liakahaka, kite kanikaui o taua iwi. I uiua atu oto liacrcnga o tc Kuini ka ki ake tc rnngatiia o taua iwi ki a Kuini, lie niea wliakaiuaori, na Tc Karakita. Ko nga knpu enei: "K to Kuini nui o nga Ingarilii! Kuft oti nga tangata o Hum to whakalionoie i tenei ra. lid meti wliaknliari tend mo tc iwi c maia ana ki In wliawhai, mo te iwi o nui ake ana i tetalii aim o tc kainga, ac hci liaringa lend mo nga tangata o llura, kua tae lioki kite aroaro ote Wliaea nui o nga l'akelin. Kua rongo o matou kingi ki ic kuini i lac ake nga korero ino to nui ki lera (alia ote moana. Ko tenei, ka hari to ngakau o nga tangata o Hum. Itc liotinga o .Mcina ki toua wlienua, ka lioki liai'i alu ino nga niea kua kilea, nga inea niiliaro; otira, kihai auo te rongo i kawea ake ra i nui, a rile ana nga men c tiroliia nci ki to nui o to rongo, ki to nga Ingarilti. Kin roa cte Kuini to nolioanga i roto i te marie i tc pai; kia tail ki tenei iwi nui uga liua o te pai. Kua niea nci matou e hari ana tenei no tc niea kua kite matou i (c Wliaea o nga Pakelia, i roto i tona rangaliranga." I te kaivcnga atu ki tc niatakitaki i uga wliarc hoiho nui atu to niiliaro, uia ana c ratou nga utu mo uga lioilio, mc uga liariaia o tc Kuini, n lioki hari ana ratou ki walio.
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18540225.2.16
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 135, 25 February 1854, Page 4
Word count
Tapeke kupu
360Haerenga atu a Nga Rangatira o Huru ki te Matakitaki i te whare o te Kuini. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VI, Issue 135, 25 February 1854, Page 4
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.