KO nga tiihiluhinga kaloa o Innni Kuprpn kua o(i to :i[>iti ki in ingoa o lotalii o nga Apifia otc liawanatauga; kia tnolilo nga tauguta kaloa, ua le Kawaiiatanga pu ana korcro. N:i tc iiuinii o to Kaivaua, C. 1.. Ni'gknt, Kai-tufi'itulii i uga mea o tu tangala Maori. PANTITANGA. Hl' nma atn iwici ki nga tang.ita .Maori wliai Kaipnke tcni in lakolo nri i to wham tiihimlii, mo nga'mna .Maori, nga pnka pnKa Kalimaiiilii, mo liki noa akc, ckoro e \vh li rilonga. (Signed) C. L. Nl'aent, Kai-lulii ki le tangala Maori. TTE pnnuilanga tonoi kia rongoai tc toko- * ■ niaiia, m<; tiiku mai ki to kai-luhi ki nga lauga' > Maori nga hnkaloa c whakaritca ana ki to turo, kia akoua ai ki nga rilcnga e likn ai le kuwc i aua lie ki nga whurc wlmkawa. (Signed) C. L. Ntr.K.vr, Kai-luhi ki tc tangala Maori. WAIKATO, TAI'HAN'GA. TA e tn l;ai ta niupepa tnna ra koo, lift J knpu laku, kia koo, kia arolia koo kia an, kia taia e koo aim korcro Makctc Will ki to, ninpopa, lie kupn mania noa noi, man c tnlii ki roto ki o niupepa n jicrcliilia ana c koc, Uia laia tna rnalia n koo aua knpu Maori ki to knpu I'.iknlia, arn man o apili alu ki tctaha o nga kupu u taia ana c koc tcna to tallica lici tirohanga inaliau, kua luliia o ait ki inlahi popa ko. Nnku dm to hoa N'a tc Kulrnn, Ahiiniiku, kia koc< ki laku hoa. E IIIMA TE KAi; I'AUNA I'll'. V' O to nwa kua wrra i tc alii nga wli.iro 1 * o E. 11. Ki;ki. I Kororaroka, Tokorau i '<! *23 o uga ra o llin ai kua pahurc ako nci; a, no le nica, o whakaaroa ana he inea lahu inaori aua wharo; —ka panuilia i kouci, ki in inoa ka koivrotia tn tangala, tn huuga ra nci i laliuna ai, ki le Wharti Whakawa i Akaraua, ki tora ra noi ki Kororarcka, a, ka man i rnnga i le tun; in huuga ra ratou tenni ho, ko rcira riro alu ai ki nga kai korcro, uga pauua kua oti nci to whakahua. Na H. 11. Ktrsi. Kororariika. I'AMj'ITANGA. NGA tangala wliai kaipnke o AkaJ rana, ho Makctc witi i Tauranga, i nga lurci o uga Marama katoa, kci uga wiki lualahi, auakc Makctc ai, i a llanui.Tc: tc Makclc luatahi, na le ltiilcna, Ahunukii, Tauranga.
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18530310.2.6.2
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 110, 10 March 1853, Page 1
Word count
Tapeke kupu
405Page 1 Advertisements Column 2 Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 110, 10 March 1853, Page 1
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.