TE HURINGA TAU O NGA KURA RATAPU O AKARANA.
Ko te ra huringa tau o te whak ekenga mai o te Pakeha kite Taone nei, i waiho e nga Kura Ratapu, hei ra whakaugahau mo r atou,-mo nga kai whaknako o nga kura, mo nga tamariki am) lioki, nic taul'ou uci ; lie ivliakakotahilanga tenci 1110 latmi kt'i iimrara ki le tutu i nga ualii e liaerea ra ole linnga wliakaiiro korc. I le le kali o nga lianra, mine ana nga A|>ilia, nga Monila, me nga innraiki, o te llalii Pcrcjiiliriuia o te llalii Wileriana Metorilia, o te Ualvi I'irimila Mvtuiiha, me ic Halii luercpenata. lie mea liuihui cnei katoa, me nga matiia o nga tamariki, nic era alu kite tvli.irc Karakia o Kolcrangi. Karnkia ana ' n iiM, nga kai Injiai i te karakia, ko Minita Te Hi'inn, ko Minita Te I'erelia ; ko te korcro kainiliau itc .Minita Te Wara. .Milrii»;'a ilio, ka «liak.ili:iPiea nga Kura ki le niara i I'uki k.nva, i lrliakanetia e (e Ivawnrn tuarua. Ka tukua i konei kin liaerere, kia takoro, wliangainga ana lioki ki tc painoa, ki le wni-u. I mto i cni'i liieatanga, ka ivaiat i nga tamariki i etalii liimene. lie tini ke iga tangata o icira, otira, na te mate na le Wliarouliaro, penei ka tini atu le tangata, 1 wliakaritea lie \\!i:ik iminenl':l o nga Monila, nic cia atu kia inn lahi i tc ti ; 11.i te mate nei, le tu ai i te aliialii ole Mane, ko irnci, me wailio kia ora ake ai lo tim o tc tangata i tana tarn niamae.
I to llalnpu kua paluue aka nei ka turia nga ki»a karakia tau o nga Piiiir.ita - Imilia ki (i> ratou whare karakia. Ko ie kauwliati o te mil rinwatea i riro i a Te Makituna, Minila ; i te ahialii a Te Wain, Minila j>:ituiitirt ana iir.i tamariki kite kurero kaiaipitiiie, ki to Kalikiliiiiu.i me ara alii men; tokoma nronila i tn ili te kurero, ;i, nui alu lu pai u u nin.i iiei kii|ui,
Permanent link to this item
Hononga pūmau ki tēnei tūemi
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18530224.2.16
Bibliographic details
Ngā taipitopito pukapuka
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 109, 24 February 1853, Page 4
Word count
Tapeke kupu
338TE HURINGA TAU O NGA KURA RATAPU O AKARANA. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume V, Issue 109, 24 February 1853, Page 4
Using this item
Te whakamahi i tēnei tūemi
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.