Thank you for correcting the text in this article. Your corrections improve Papers Past searches for everyone. See the latest corrections.

This article contains searchable text which was automatically generated and may contain errors. Join the community and correct any errors you spot to help us improve Papers Past.

Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image
Article image

Fono fakaulu he tau Niue Aukalana

Ko e Aho Faiumu 29 Aperila 1978 ka hoko ai e fono lahi he tau Niue ha Aukalana (Niue Advisory Council). To fakahoko e fono nei ke he Fale Aoga he tau Aelani ko e Pacific Islanders’ Educational Resource Centre i Herne Bay he hola 10 mogo pogipogi. Kua taina e fono ke hoko atu ki ai e ha tagata Niue kua manako ke fina atu ke fanogonogo poke fakakite haana manatu ke he Tohi Fakave ka tuku atu ki mua he fono ke fakamooli.

Ko e tohi fakave na, ko e mena kua oti tuai he fakamaama atu he tau hukui he tau matakau takitaha ha mutolu he tau kua mole. Kua talia foki he Ofisa Fakatufono (Justice Dept) e Tohi Fakave kua katoatoa mitaki e folafolaaga he tau mata kupu kehekehe ke l-ata mo e fakaholoaga hako he tau gahua he Fono. Ti ko e mena lahi nine toe mogonei ke liu fakamanatu poke fakamaama atu e tau mata kupu kua tohia ai i loto he tohi fakave ti fifili agataha e Fono po ke talia ke fakamooli poke nakai.

Ti pehe e fakaholoaga he fono he Aho Faiumu 29 ia Aperila. Ko e magaaho pogipogi to kamata mai he hola 10 e fono mo e amaamanaki ai ke hili he hafa he mole hola 12. Kua nakai amaamanaki ke fai kupu kehe ke fakatutala ki ai he aho ia ka ko e tau mata kupu ni he tohi fakave. K'a mafola e fakatutalaga ke he tohi fakave ti fifili agataha mogoia e tau kotofaaga takitaha ki loto he Komisi Fakatonu (Executive Committee). Ko e tau kotofaaga ia hanei, ko e Takitaki Fono. Hagai Takitaki Fono, Tohi Kupu, Tohi Tupe, Sivi Tupe, Tau Komisi (ko lautolu ia ko e tau hukui kotofa fifili mai he tau matakau takitaha tau Lotu, tau Kalapu mo e falu a matakau kehekehe he tau Niue i Aukalana), tau Komisi Lagomatai (ko lautolu nei ko e tau Niue — ulumotua poke fuata — kua pulotu mo e lotomatala ke he tau aga moe tau mahani kehekehe ke maeke ke lagomatai atu mo e fakatonu atu ke he Fono.

Ko e magaaho ka holi ai e fono to okioki ai ke he tau mena leveki tino ti fakaoti agataha ke he tau feua fiafia mai he tau matakau kua talia ke taute e tau mena

fiafia na. Kua maeke ke fakapuloa atu mo e ole atu nei ki a mutolu e tau mutua, tau matakainaga mo e tau kapisiga Niue kua manako ke hohoko atu ke he fono fakaulu he aho ia ke' igatia ni e tagata mo e tamai haana kapiniu kai mo e sisipi mo e huki. Fakamolemole, kua ole atu foki ke taute e tau mahani kua lilifu he aho ia. Fofua haau a fiafia ka e aua taute ke fakalavelave atu ke falu. Ko e tapaka kua fakatapu ai maeke ke, ula i loto he liu fale ha ko e fale akau ti mukamuka ke vela. Amaamanaki ke monuina ke feleveia he tapu ka hau.

Permanent link to this item

https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MANAK19780420.2.20.1

Bibliographic details

Mana (Auckland), Volume 2, Issue 2, 20 April 1978, Page 6

Word Count
509

Fono fakaulu he tau Niue Aukalana Mana (Auckland), Volume 2, Issue 2, 20 April 1978, Page 6

Fono fakaulu he tau Niue Aukalana Mana (Auckland), Volume 2, Issue 2, 20 April 1978, Page 6

Help

Log in or create a Papers Past website account

Use your Papers Past website account to correct newspaper text.

By creating and using this account you agree to our terms of use.

Log in with RealMe®

If you’ve used a RealMe login somewhere else, you can use it here too. If you don’t already have a username and password, just click Log in and you can choose to create one.


Log in again to continue your work

Your session has expired.

Log in again with RealMe®


Alert